.jpg)
Tunelurile secrete ale Romaniei
24.02.2014 12:42
Tunelul dacic de la Stancesti
Profesorul Constantin Bursuc afirma ca a patruns intr-o vasta retea de galerii subterane artificiale. "Exista o retea de tunele fizice, reale, sub toata Romania. Eu am cartat, prin masuratori la fata locului, doar unele dintre aceste cai de comunicatie subterane, care se afla la 4-5 km adancime sub pamant", afirma profesorul.
Profesorul Constantin Bursuc nu poate spune cu precizie cine si cu ce scop a facut aceste constructii misterioase, dar continua cercetarile, urmand a face publice rezultatele obtinute, scrie worldwideromania.com.
"Am inceput cercetarile din Suceava, unde se afla o poarta de intrare spre aceste constructii. Trebuie sa va spun ca exista, la 5 km sub pamant, un «Centru spiritual», in care am avut acces numai in urma unei comenzi speciale, transmisa de entitatile care m-au insotit", a precizat dl Bursuc.
Profesorul sustine ca a intrat efectiv intr-un tunel din Ceahlau, insotit fiind pana la intrare de prof. Traian Stanciulescu, director tehnic la Institutul de Inventica, filiala Iasi.
Conform hartilor profesorului, un asemenea tunel misterios, aflat la o adancime de 1.500 m sub pamant, leaga Muntii Retezat (Sargesia) de Bucegi (Busteni), Ceahlau (Sucidava) si Satu Mare, iar toate aceste tuneluri ar avea forma unui cap de lup, simbolul dacilor. In vara anului 2007, Bursuc a efectuat cercetari in Masivul Godeanu, la vest de Manastirea Tismana, unde a gasit alte constructii subpamantene.
Exista mai multe afirmatii privitoare la existenta unor enigmatice constructii in adancurile pamantului Romaniei, unele dintre ele fiind cunoscute si pazite cu strasnicie chiar de autoritati.
Profesorul Constantin Bursuc nu poate spune cu precizie cine si cu ce scop a facut aceste constructii misterioase, dar continua cercetarile, urmand a face publice rezultatele obtinute, scrie worldwideromania.com.
"Am inceput cercetarile din Suceava, unde se afla o poarta de intrare spre aceste constructii. Trebuie sa va spun ca exista, la 5 km sub pamant, un «Centru spiritual», in care am avut acces numai in urma unei comenzi speciale, transmisa de entitatile care m-au insotit", a precizat dl Bursuc.
Profesorul sustine ca a intrat efectiv intr-un tunel din Ceahlau, insotit fiind pana la intrare de prof. Traian Stanciulescu, director tehnic la Institutul de Inventica, filiala Iasi.
Conform hartilor profesorului, un asemenea tunel misterios, aflat la o adancime de 1.500 m sub pamant, leaga Muntii Retezat (Sargesia) de Bucegi (Busteni), Ceahlau (Sucidava) si Satu Mare, iar toate aceste tuneluri ar avea forma unui cap de lup, simbolul dacilor. In vara anului 2007, Bursuc a efectuat cercetari in Masivul Godeanu, la vest de Manastirea Tismana, unde a gasit alte constructii subpamantene.
Exista mai multe afirmatii privitoare la existenta unor enigmatice constructii in adancurile pamantului Romaniei, unele dintre ele fiind cunoscute si pazite cu strasnicie chiar de autoritati.
Tunelul «Castelului din Carpati»
Este vorba despre cetatea cnezilor Candesti, din satul Rau de Mori, judetul Hunedoara, care l-a inspirat pe Jules Vernes in romanul “Castelul din Carpati”. Este legat de satul Brazi printr-un tunel lung de 5 kilometri, care apare si in carte.
Tunelurile Craiovei
Zona Craiovei e foarte bogata in vestigii ale unor cai subterane, demonstrate arheologic sau doar inregistrate de memoria comunitatilor locale. Cetatea dacica Pelendava, de langa Craiova, avea un tunel care iesea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri. De asemenea, in satul Lemnea de Sus exista o gura de tunel care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri. Sub municipiul Craiova exista o retea de tuneluri, descoperita in 1974, care leaga fostele case boieresti.
Tunelul roman dintre Romania si Ungaria
Intre localitatile Cenad, judetul Timis, si Szeged, Ungaria, este mentionat, intr-o lucrare din 1935, un tunel roman lung de 35 de kilometri.
Tunelul dacic de la Stancesti
Este cea mai veche cale subterana din Romania si a fost descoperita intamplator in zona celor doua cetati dacice (secolul VI i.H.) de la Stancesti, judetul Botosani. Inca nu i se cunoaste lungimea, dar traiectoria tunelului dacic duce catre comuna Mihai Eminescu, aflata la aproximativ 5 kilometri departare. Tot in judetul Botosani exista o hruba lunga de 10 kilometri, numita si “Santul lui Stefan cel mare”, care leaga cetatea domneasca din Cotnari, a lui Stefan (1433-1504), de localitatea Harlau. Acest tunel a fost construit pentru una din iubitele domnitorului moldovean, scrie libertatea.ro.
In adancul Bucurestiul se ascund numeroase galerii secrete descoperite inca din anul 1888, pe cand s-au inceput lucrarile de canalizare a raului Dambovita. Exista tuneluri care leaga Manastirea Plumbuita de Palatul Ghica, pe sub raul Colentina. Pe langa acestea au mai fost descoperite galerii intre Manastirea Sarindar si Dambovita sau intre Casa Dudescului si Zavoaiele Cioplea, situat in apropiere de Dudesti. Cel mai vechi tunel subteran a apartinut domnitorului Vlad Tepes
Unul dintre cele mai vechi tuneluri subterane se spune ca a apartinut pe vremuri lui Vlad Tepes, pe care il construise special pentru a se refugia atunci cand era atacat de dusmani. Tunelul pornea de la castelul lui Vlad, aflat pe locul Palatului Kretzulescu de astazi si trecea pe sub Cismigiu. Totodata, acesta avea o ramificatie spre Schitu Magureanu, dupa care trecea pe dedesubtul aleilor din parc, pe sub lac si ajungea tocmai in zona unde se afla actuala Primarie Generala a Capiltalei, dupa care cotea brusc pe sub cheiul Dambovitei si ajungea la ascunzatoarea special amenajata pentru zilele de asediu. Cele mai multe tuneluri subetarane aveau guri de aerisire, pentru ca cei aflati sub pamant sa poata respira. Una dintre aceste aceste guri de aerisire era ascunsa sub aleea principala din Cismigiu, iar alta chiar sub lac, fiind ulterior distrusa odata cu amenajarea acestuia. Documentele istorice, precum dictionarul geografic din 1898 precizeaza ca lacul din Cismigiu este legat de Dambovita „printr-un canal lung de doi kilometri”. In adancul strazilor din centrul Capitalei se ascund cele mai vechi si cele mai cunoscute galerii subterane datand din secolul XVI. In timpul invaziilor bandelor turcesti care veneau si devastau Bucurestiul, oamenii au inceput sa-si sape tuneluri pentru a-si ascunde averile. In zona Unirii, pe strada Negru Voda, a fost gasit un tunel captusit in totalitate cu caramida, cu o latime de 1,5 metri. Tunelul a fost sapat la o adancime de peste zece metri, si are aproximativ 250 de metri care leaga Curtea Veche de Hanul lui Manuc si Biserica Domneasca, dupa cum scrie jurnalistul Romulus Cristea, pe blogul sau, potrivit adevarul.ro.
Unul dintre cele mai vechi tuneluri subterane se spune ca a apartinut pe vremuri lui Vlad Tepes, pe care il construise special pentru a se refugia atunci cand era atacat de dusmani. Tunelul pornea de la castelul lui Vlad, aflat pe locul Palatului Kretzulescu de astazi si trecea pe sub Cismigiu. Totodata, acesta avea o ramificatie spre Schitu Magureanu, dupa care trecea pe dedesubtul aleilor din parc, pe sub lac si ajungea tocmai in zona unde se afla actuala Primarie Generala a Capiltalei, dupa care cotea brusc pe sub cheiul Dambovitei si ajungea la ascunzatoarea special amenajata pentru zilele de asediu. Cele mai multe tuneluri subetarane aveau guri de aerisire, pentru ca cei aflati sub pamant sa poata respira. Una dintre aceste aceste guri de aerisire era ascunsa sub aleea principala din Cismigiu, iar alta chiar sub lac, fiind ulterior distrusa odata cu amenajarea acestuia. Documentele istorice, precum dictionarul geografic din 1898 precizeaza ca lacul din Cismigiu este legat de Dambovita „printr-un canal lung de doi kilometri”. In adancul strazilor din centrul Capitalei se ascund cele mai vechi si cele mai cunoscute galerii subterane datand din secolul XVI. In timpul invaziilor bandelor turcesti care veneau si devastau Bucurestiul, oamenii au inceput sa-si sape tuneluri pentru a-si ascunde averile. In zona Unirii, pe strada Negru Voda, a fost gasit un tunel captusit in totalitate cu caramida, cu o latime de 1,5 metri. Tunelul a fost sapat la o adancime de peste zece metri, si are aproximativ 250 de metri care leaga Curtea Veche de Hanul lui Manuc si Biserica Domneasca, dupa cum scrie jurnalistul Romulus Cristea, pe blogul sau, potrivit adevarul.ro.
O legenda a orasului Galati spune ca acesta ar fi fost legat de malul tulcean alDunarii printr-un tunel sapat in urma cu peste 300 de ani pe sub albia fluviului, iar intrarea in acesta cale de refugiu se facea prin altarul Bisericii Precista.
Legenda spune ca, de pe malul galatean, se intra in tunel prin altarul Bisericii Precista situata pe Faleza. Aceasta biserica fortificata este cel mai vechi monument istoric din municipiul Galati. Construita intre anii 1643 si 1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, a fost ,si lacas de cult, dar si cetate de aparare impotriva cotropitorilor. De aceea, podul cladirii este prevazut cu 28 de metereze din spatele carora ostenii moldoveni au aparat-o de-a lungul istoriei, scrie adevarul.ro.
Biserica Precista a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsa de turci in anul 1711, distrusa in razboaiele ruso-otomano-austriece din anii 1735-1739 si 1769-1774. Astfel se explica si nasterea legendei tunelului sapat pe sub Dunare, tunel despre care se spune ca era folosit de boieri pentru a se refugia pe celalalt mal al fluviului si pentru a-si pune la adapost bogatiile atunci cand erau amenintate de ostirile invadatoare. Potrivit legendei, deasupra altarului Bisericii Precista, exista o camera mare, in care, in timpul navalirilor ostilor otomane, erau puse la adapost obiectele de valoare.
Tot in aceasta incapere, s-ar fi aflat si intrarea secreta in tunelul, care, conform legendei, din motive necunoscute, in urma cu un secol, a fost astupat cu pamant la ambele capete.
Turnul slaninilor» si frigiderele medievale
“Turnul slaninilor” este un turn-clopotnita al bisericii din satul Dumitra, judetul Bistrita Nasaud, care era legat, in trecut, printr-un tunel subteran de 3,5 km, de o cetate a domnitorului moldovean Petru Rares (1487-1546). Turnul si tunelul functionau ca un frigider medieval, in care localnicii isi depozitau hrana.
Tunelul dacic de la Stancesti
Este cea mai veche cale subterana din Romania si a fost descoperita intamplator in zona celor doua cetati dacice (secolul VI i.H.) de la Stancesti, judetul Botosani. Inca nu i se cunoaste lungimea, dar traiectoria tunelului dacic duce catre comuna Mihai Eminescu, aflata la aproximativ 5 kilometri departare. Tot in judetul Botosani exista o hruba lunga de 10 kilometri, numita si “Santul lui Stefan cel mare”, care leaga cetatea domneasca din Cotnari, a lui Stefan (1433-1504), de localitatea Harlau. Acest tunel a fost construit pentru una din iubitele domnitorului moldovean.
sursa https://cultural.bzi.ro/