Misterul pietrelor care cresc- trovantii de la Costesti VL

Pe Drumul National 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu la intrare in Comuna Costesti

Autor NYC

Termenul “trovant” este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea “Tertiarul din Oltenia, 1907″. Trovantii sau concretiunile grezoase reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce le contin, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

Au fost descoperiti in 1994 de un grup de arheologi.Batranii spun ca pietrele se nasc si cresc dupa fiecare ploaie. Unii le atribuie energii negative.

Lectorul Alexandru Andrasanu, din cadrul Societatii Geologice a Romaniei a precizat intr-o lucrare pe aceasta tema ca termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si ca a fost introdus de Murgoci, în lucrarea „Tertiarul din Oltenia”. „Stiintific vorbind, trovantii sunt niste concretiuni grezoase, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizati prin gradul de deschidere şi comunicare a spatiului interstitial”

Trovantii se afla pe lista geotopurilor din Romania.

Pietrele stiu totul, de cand s-a format Pamantul si cerurile", scria Paracelsus. "Nu exista secret care sa le fi ramas necunoscut. In ele se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului, iar memoria lor e nesfarsita".

In Romania, trovantii mai pot fi vazuti in judetul Valcea, pe Dealul Feleacului, langa Cluj, in Muntii Buzaului, langa Sibiu si in Hunedoara. Lista nu se incheie aici, dar in lipsa unor cercetari in domeniu, numai accidental pot fi semnalati. 

Cu trovantii din Costesti insa pare a se intampla o minune. In urma ploilor, s-ar fi observat in timp ca formatiunile „cresc” si se „inmultesc”, continand in structura lor ceva asemanator semintelor. Fenomenul nu este explicabil, daca trovantii continua sa fie considerati "simple" pietre. O noua ipoteza nu a intarziat: trovantii ar putea fi o misterioasa forma de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza ca s-ar fi format in Miocenul Superior nu explica deloc de ce pe trupul batranelor pietroaie apar "prunci". Daca acestia sunt desprinsi si sectionati, se observa inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.

Asemanatoare unor tuberculi, pietrele raspandite pe dealurile si vaile din satul Costesti sunt cele mai neobisnuite formatiuni de piatra existente in lume. Au aproape aceeasi forma repetata (de la dimensiunea catorva milimetri pana la formatiuni care ating 6-10 metri).

Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Ele se pot complica atunci cand se unesc intr-un singur punct, obtinandu-se aspectul cifrei opt. Cele mai frumoase pietre gasite in zona sunt formate din mai multe elemente sferice.

Marele artist Constantin Brancusi, nascut la mica distanta de Costesti, s-a inspirat din formele stilizate ale trovantilor in cateva din creatiile sale (Muza Dormind, Pasarea Maiastra, Coloana Infinita, Sarutul).

Poetul Ion Gheorghe a luptat cu morile de vant ca aceste minuni de pietre vii sa fie incluse in patrimoniul national. Asociatia valceana Kogayon a semnat o conventie de custodie pentru rezervatia intinsa pe 1,1 hectare. 

• Muzeul este distus zilnic:
  1. Vizitatorii amatori de suveniruri fura trovantii mici;
  2. Taranii din saltele apropiate si-au ornat gradinile cu trovanti si si-au construit case folosind trovanti
  3. Constuctorii fura nisipul
  4. surse https://vacantaesoterica.blogspot.ro