Misterele Dobrogei III-Pestera la Adam
Pestera la Adam
Situata in Gura Dobrogei jud.Constanta, o zona cu mai multe obiective speologice, pestera La Adam se diferentiaza de celelalte prin aportul informational adus paleologiei si arheologiei, trecand astfel in topul pesterilor cu cea mai mare valoare istorica din Europa. Importanta stiintifica a acestei pesteri este data in 1995, ca urmare a descoperirii a cinci piese de piatra cioplita apartinand altarului inchinat zeului Mitras, identificat cu Zeul Luminii, si a descoperirii unor roci care prezentau forme de eroziune, care au revelat resturi de fosile. Mai mult decât atât, în apropierea peşterii există vatra unei aşezări care poartă numele "Ester", denumire cu puternice rezonanţe în Vechiul Testament.
Insa piesa de rezistenta a pesterii La Adam este un molar care a fost identificat ca apartinand lui Homo sapiens fossilis, care locuia aceste meleaguri cu 100 000 de ani i.e.n.
Peştera este deasemenea de interes ştiinţific si prin fauna fosilă şi prin prezenţa unor specii troglobionte. Au fost identificate 60 de specii de mamifere cuaternare si 80 de specii de fosile jurasice
.
Peştera este de tip fosil cu intrarea ascendentă, ceea ne indică faptul că apa a ieşit din peşteră pe toată perioada cât a durat “sculptarea” golului subteran. Galeria principală este puternic meandrată şi are înălţimi care impresionează, variind între 6 şi 15 m. Aceasta are după 5 m de la intrare o săritoare cu înălţimea de 1,70 m, ceea ce face să crească gradul de dificultate al explorării, dar nu o face imposibilă. Lumina zilei este omniprezentă pe o mare parte a galeriei, datorită diaclazei care a dat posibilitatea creerii unor hornuri cu ieşire la suprafaţa dealului ce adăposteşte peştera. Galeria urcă în pantă de 30 grade, pe o porţiune de 10m, după care se micşorează brusc continuând cu o deschidere de 1,5/0,8 m. De aici apar două galerii destul de joase încât să ne pună la încercare adilităţile de mers târâş. Aceste galerii sunt perpenticulare pe cea de la intrare formând un T. În ele putem întâlni formaţiuni încrustate în pereţii galeriilor, se pot observa prin culoarea care le trădează. Sunt formaţiuni aduse de apa care a curs cu zeci de milenii în urmă. Deoarece este o peşteră fosilă şi caldă întâlnim arahnidele şi opinionidele care ş-au făcut adăpost în această peşteră. În pereţii galerilor se pot observa fosile ca o carte de vizită a erelor geologice. De aceea a fost botezată cu acest nume, ceea ce ne duce cu gândul la începuturile vieţii pe planetă.
În ciuda valorii sale de necontestat, conservarea şi exploatarea ei din punct de vedere turistic este practic inexistenta. În acest moment, peştera se află în custodia Primăriei comunei Târguşor. De asemenea, s-au realizat puţine investiţii în activităţi de cercetare ştiinţifică a zonei ţintă, precum şi în promovare turistică.
NYC