Minunile pamantului-Pestera Piatra Altarului
Pestera Altarului
Situată în Munţii Bihorului, Peştera Piatra Altarului este considerată una dintre cele mai frumoase cavităţi subterane din România şi din Europa. Se face remarcată în rândul cavităţilor carstice datorită nenumăratelor elemente de detaliu cu care este împodobită.
Din cele peste 1900 de peşteri situate pe teritoriul ţării, clasând Romania pe locul II în Europa drept ţara cu cele mai multe peşteri, Peştera Piatra Altarului joacă un rol deosebit de important în descoperirea unei lumi conservate într-un masiv de calcar, departe de schimbările rapide ale secolului vitezei.
Peştera a fost descoperită în anul 1984 de către speologii Clubului Politehnica din Cluj. Este dezvoltată pe 4 nivele, unul activ unul semiactiv şi două fosile. Caracteristica acestei peşteri o reprezintă extraordinara bogăţie şi varietate de speleoteme calcitice.
Intrarea în peşteră este una îngustă, însă interiorul acesteia se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 3150 de metri, de-a lungul a 4 galerii: Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor.
Cercetătorul Silviu Constantin crede că în Piatra Altarului infiltraţia lentă, amortizată de platoşa minerală care a căptuşit pereţii cavităţilor, a asigurat, mai ales în perioadele cu climă mai rece, o precipitare lentă şi foarte bine filtrată. De aceea, predomină formaţiunile albe, imaculate ca zăpada.
„Am luat eşantioane de la fundul geodelor şi le-am datat prin metoda uraniu/thoriu: au o vechime de 320.000 de ani.
Este ştiut că majoritatea peşterilor se formează în roci calcaroase, în care principalul component, peste 90%, este calcitul. Adică un mineral în care intră trei elemente foarte comune: oxigenul şi carbonul – pe care îl respirăm sau îl ardem – şi calciul, atât de răspândit în univers
Galeria “Palatul” este o sală înaltă de 30 m, cu formaţiuni rare, curgeri mari de calcit şi domuri înalte. Numele a fost dat datorită înfăţişării formaţiunilor cristaliforme de pe tavanul galeriei, ce seamăna cu un candelabru imens.
“Palatul” are forma unei catedrale gotice, înaltă şi îngustă, flancată de coloane de 15-20 metri înălţime. Este un monument de arhitectură subterană unic în România.
Galeria “Paradisul” este o sinteză a întregii peşteri, cu spaţii generoase sprijinite pe coloane şi discuri, geometrii cristaline ascunse sub ochiuri de apă, depuneri diafane de ace, unice în peşterile noastre.
Galeria este impodobită cu baldachine, ce sunt într-un continuu proces de modificare. Formaţiunile denumite astfel sunt nişte grupări pe tavan sau perete, realizate prin curgerea apei în amestec cu carbonat de calciu.
Galeria “Paradisului” se sfârşeste neaşteptat, cu un pârâu de pastă fluidă, numit “laptele de lună”, de un alb nepământean, ce izvorăşte dintr-o crăpătura a calcarului.
“Geoda” din Piatra Altarului este una dintre superlativele domeniului subteran. Ea este impresionantă datorită puzderiei de cristale de calcit, împrăştiate pe întreaga suprafaţă a podelei cavernicole, sub oglinda transparentă a apei mineralizate. Acest fenomen este rar întâlnit la nivel mondial.
Peştera Piatra Altarului se diferenţiază prin spectaculozitatea formaţiunilor, ce îţi taie răsuflarea prin grandoare, gingăşie, finisaje naturale perfecte şi pline de graţie.
Peştera nu este amenajată pentru public, fiind deschisă doar pentru cercetări ştiinţifice. A fost încadrată în categoria A, în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiintific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.
Pentru a fi vizitată, începând cu anul 2013 sunt necesare două aprobări majore: una din partea Comisiei Patrimoniului Speologic, alta din partea Parcului Natural Apuseni.
Acest regulament se aplică pentru vizitarea oricărui alt vestigiu cavernicol de asemenea categorie de pe teritoriul României. Vizitarea peşterii nu se poate realiza decât în grupuri însotiţe de profesori specializaţi, sau speologi, cu echipament adecvat.
NYC
Sursa: https://www.financiarul.ro/2013/08/19/pestera-piatra-altarului-una-dintre-cele-mai-frumoase-pesteri-din-tara/ si nationalgeografic