Marea Neagra-un lac cu apa dulce
Studiul a fost realizat de un institut geologic american, echipa de cercetători fiind coordonată de un român
Marea Neagră a fost iniţial un lac enorm, cu apă dulce, se arată într-un studiu realizat de o echipă de geologi de la Institutul oceanografic Woods Hole din Cape Cod, Massachusetts.
Potrivit echipei conduse de geologul român, marea, la care are ieşire şi România, nu s-a format în urma „potopului lui Noe” (unele teorii controversate formulate de americanul Willian Ryan susţineau că au avutloc inundaţii masive, care au modificat relieful şi au forţat unii dintre primii „fermieri” de pe planetă să părăsească zona, ceea ce ar explica povestea biblică a potopului), ci în urma unui eveniment total diferit.
„Nu a fost niciodată un potop. Am demonstrat că asta era imposibil”, a declarat Liviu Giosan pentru Discovery News. În schimb, în urmă cu aproximativ 9.500 de ani, din pricina încălzirii climei, a crescut semnificativ nivelul Mării Mediterane, care a pătruns în „lac” prin intermediul Mării Marmara. Dovezile fosile strânse de echipă demonstrează că a avut loc o tranziţie graduală acum 9.500 de ani de la speciile de apă dulce la cele de apă sărată. Studiul ar confirma astfel şi de ce Marea Neagră este mai puţin sărată decât toate mările din jur.
Cercetările pentru noul studiu nu au mai pornit de la studierea subsolului Mării Negre, ci de la cel al Deltei Dunării. Geologii au forat pur şi simplu la o adâncime de 42 de metri în Deltă (formată de sedimentele depuse de Dunăre înainte de a se vărsa în Marea Neagră). Mostrele prelevate de la acea adâncime datează de acum 10.000 de ani, ceea ce le-a permis cercetătorilor să descopere ce s-a întâmplat şi înainte, şi după „inundarea” lacului. De asemenea, studiul acestora a demonstrat că nu a fost vorba de un eveniment atât de violent precum un potop, ci de un fenomen de durată. „Cochiliile nu erau erodate, sparte sau mişcate”, a explicat Liviu Giosan.
Datând respectivele sedimente şi moluştele fosilizatUn râu subacvatic cu un debit de apă de 350 de ori mai mare decat cel al râului Tamisa a fost descoperit de-a lungul abisului Mării Negre, de către o echipă de cercetători de la Universitatea Leeds din Marea Britanie, potrivit Agerpres.
Acest râu cu adâncimea de 35 de metri are curenţi, vârtejuri şi chiar şi cascade, asemenea unui râu obişnuit. Dacă ar fi fost la suprafaţă, s-ar fi numărat printre primele şase cursuri de apă din lume ,în ceea ce priveşte debitul de apă.
Această descoperire ar putea oferi noi informaţii despre felul în care viaţa este prezentă chiar şi la adâncimi enorme în apa mărilor şi oceanelor, departe de nutrienţii- fitoplancton şi zooplancton- prezenţi în apele de suprafaţă. Astfel de râuri subacvatice poartă cu ele numeroase sedimente şi substanţe nutritive.
Oamenii de ştiinţă au folosit un submarin robotic pentru a studia pentru prima oară un canal adânc, identificat pe fundul Mării Negre. Ei au descoperit că acest canal este de fapt albia unui râu subacvatic, un torent de apă sărată care modifică geografia abisală creând maluri şi câmpii inundabile, asemenea unui râu de suprafaţă.
"Apa acestui torent este mai densă decât apa din jur pentru că are o concentraţie mai ridicată de sare şi transportă foarte multe sedimente", a spus Dan Parsons, cercetător la Universitatea din Leeds.
Torentul "curge printr-o albie formată pe platforma marină a Mării Negre, la fel cum un râu curge la suprafaţă. Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt asemenea deşerturilor de la suprafaţă, în sensul în care este foarte puţin probabil să găsim forme de viaţă care să le populeze". Astfel de torenţi pot transporta substanţe nutritive chiar şi la aceste adâncimi, făcând posibilă dezvoltarea unor forme de viaţă extremofile, explică cercetătorul britanic.
Râul subacvatic izvorăşte în zona Strâmtorii Bosfor, acolo unde apa Mării Mediterane, mai densă şi mai sărată, se scurge în bazinul Mării Negre, un fost lac cu apă dulce ce are un conţinut de sare mult mai scăzut decât al Mediteranei.
Râul din Marea Neagră are o viteză de curgere de aproape doi metri/secundă şi un debit de 22.000 de metri cubi de apă/secundă, de 350 de ori mai mare decât Tamisa şi de zece ori mai mare decât Rinul, cel mai mare râu din Europa. Cursul acestui râu este de doar 60 de kilometri, după care se prăbuşeşte într-o groapă abisală.
e, echipa lui Liviu Giosan a constatat că Marea Neagră avea, acum 10.000 de ani, un nivel cu 10 metri mai scăzut decât în prezent. (E.F