Brașovul, a fost capitala Regelui pelasg Novac
Zeul Saturn
În anticitatea greco-romană, Saturn avuse la diferite popoare diferite numiri. De greci, el era numit Kronos, la romani Saturnus, la egipteni Seb, la fenicieni El și la daci Zalmoxis (zeul mos).
Sub numele de Kronos mai avea în teogoniile grecești și epitetul de neotatos (de la neos), cu înțelesul de „cel mai tânăr” între fiii lui Uran, ori „cel mai tânăr” între zei.
Sub această numire particulară, figurează Saturn și în poemele epice ale poporului român, a căror vechime se reduce la timpuri foarte edpărtate. În aceste cântece tradiționale, Saturn este numit Novac, un cuvânt care în limbile slave meridionale însemnează „tânăr”. Novac corespunde astfel, după forma și înțelesul său, de grecescul neos, de unde se formase în literatura grecească epitetul de neotatos.
Sub numele de Noachus și Noe, Saturn ne apare și în legendele poporale din părțile de apus ale Europei (…) În diferitele regiuni ale Franciei, Noel.
Noe din legendele religioase ale ebreilor este aceeași personalitate cu Saturn. După tradițiunile chaldee, diluviul biblic se întâmplase în timpurile lui Saturn.
În ce privește naționalitatea lui Novac, el ne apare în cântecele epice românești ca un viteaz din Lătânii cei bătrâni (Prisci Latini), ca un român viteaz, numit Novac Kara-Iflak (Novac Negrul Valach).
Ca personalitate istorică, el este un domn român, un fecior de împărat. În fine, mai este numit Zeu-Impărat. Aparține prin urmare dinastiei divine, vechi pelasge.
(…)
Saturn a fost unul dintre cei mai războinici regi ai dinastiei divine. Aceeași tradițiune o avem în cântecele epice române despre Novac. El spune fiului său că până a fost încă tânăr: „șapte războaie a spart și la război când pleca, groaznic la dușmani era”.
(…)
În poemele epice românești, patria lui Novac se numește în general Țara Românească, „Țara cea română de la Dunărea bătrână”
(…)
Reședința lui Novac se numește, în cântecele epice românești „Dalbă Curte” și „Cerdacul lui Novac”. Ea se afla situată în „munții Ardeal”, numiți și Starideal, Sterideal, Cearideal și Cerdeal, din care cauză, Novac și fiii săi sunt adeseori numiți „voinici ardelenești”.
La Pindar, curțile lui Saturn sunt numite tyrsis. Ele aveau, așadar, forma unui turn (castel) de zid sau de lemn, construit pe un vârf de deal, ori munte, după sistemul arhitecturei tursenice și al triburilor pelasge, numite mosyneci.
„Cerdacul lui Novac” se afla în apropiere de Brașov, iar după alte variante lângă frontiera de apus a Țării Românești, ori pe Dealul Feleacului, lângă Cluj.
„Munții Sterii Dealului,
La cerdacul lui Novac …
Frumoas masă-i întinsă,
De mulți boieri e cuprinsă …
Tot bunii Brașovului
Și tartorii târgului”
Fragment din Dacia Preistorică de Nicolae Densușianu (1913) editura Obiectiv Craiova