Ţara Haţegului - Geoparcului Dinozaurilor
Despre geologia Tarii Hategului
Sunt locuri în Tara Hategului unde istoria Pamîntului este scrisa în piatra. Iar daca vreti povesti din vremuri de mult trecute, cînd totul era diferit aici, nu trebuie decît sa descoperiti aceste locuri. Merita efortul! Caci nu este oare fascinant sa vedeti doveyile care confirma faptul ca acum 70 de milioane de ani Hategul era o parte dintr+o insula vulcanica tropicala cu palmieri si ferigi uriase, unde traiau crocodili, reptile zburatoare uriase si dinozauri pitici. Sau nu v-ar placea sa vedeti cum au fost modelati muntii si au fost schimbate împrejurimile în timpul glaciatiunii.
Dinozaurii din Tara Hategului
Va vine a crede ca acum 70 de milioane de ani Tara Hategului era parte dintr-o insula tropicala, din Oceanul Thetys, unde traiau dinozauri? Este adevarat ca dinozauri erau pe atunci si în alte parti ale lumii. Neobisnuit este însa faptul ca dinozaurii din Insula Hategului erau pitici.
De ce erau pitici dinozaurii din Hateg ?
În acele vremuri Pamântul era într-o continua transformare tectonica. Uscatul începuse sa se fragmenteze. Iar din continente se desprindeau insule, care, activate de miscarile tectonice, erau ca niste plute calatoare pe oceanul planetar.
O astfel de insula era si Hategul, aflata în Oceanul Thetys, cam pe unde este Marea Mediterana de astazi. Rupti de continent, dinozaurii erau ca niste naufragiati care au invatat sa supravietuiasca, fiind nevoiti sa se adapteze conditiilor de viata dintr-un spatiu mai restrâns, cu resurse de hrana mai putine. ?i de aceea au ajuns, în timp, mult mai mici decât rudele lor care au ramas pe continent.
Acest fenomen este numit de specialisti: nanism insular. Si se pare ca nu este întâlnit în natura atât de rar pe cât am putea crede. Într-o situatie asemanatoare s-au aflat si elefantii din Insula Sicilia care se pare ca ajunsesera de dimensimensiunile unei capre.
Nanismul insular este caracteristic si animalelor ce traiesc astazi. Un exemplu sunt tigrii pitici din Insulele Indoneziei care sunt mult mai mici decât rudele lor din aceasi specie. Daca tigrul siberian are 3 metri iar tigrul indian 2 metri, cel din insulele Indoneziei nu creste mai mult de 60-80 cm.
Un caz celebru de nanism insular sunt poneii. Acesti caluti, au ajuns de dimensiuni reduse, deoarece au ramas izolati pe Insulele Shetland.
Cât erau de mici dinozaurii din Hateg fata de rudele lor de pe continent?
Cei mai mari dinozauri din Insula Hategului erau de marimea unei vaci. O vaca cu o coada neobisnuita ce e drept, lunga de câtiva metri. Nu putem spune, însa ce dimensiuni aveau cei mai mici dinozauri de pe insula, caci se presupune ca oaselelor lor fiind mult prea fragile nu s-au pastrat. Dupa fosilele descoperite pîna în prezent, se pare ca cel mai mic dinozaur din Hateg era de marimea unui curcan.
Existau totusi pe insula si animale mai mari. Acestea erau reptilele zburatoare care poposeu aici de pe continent, care aveau, cu aripile deschise, dimensiuile unui aeroplan.
 |
Dromaeosaurii erau dinozauri carnivori si vânau în haita. Desi dinozaurii ierbivori pe care îi atacau erau mult mai mari decât ei reuseau sa îi sfâsie având gheare puternice. Erau si foarte inteligenti si de aceea erau vânatori foarte priceputi. |
 |
Carnivorii Troodoni, vânatorii nocturni, sunt considerati cei mai inteligenti dinozauri. Desi erau mai mici decât dromaeosaurii, fiind cam de marimea unui curcan, erau chiar mai iscusiti decât acestia în a-si prinde prada. |
 |
Magyanosaurii cei mai mari dinozauri ierbivori de pe insula, erau de dimensiunile unei vaci, dar aveau coada si gâtul foarte lungi. |
 |
Ierbivorii Zalmoxes erau un pic mai mari decât o oaie. Acestia pasteau în turme mici, fiind destul de vulnerabili la atacurile animalelor de prada. |
 |
Telmatozaurii, dinozaurii de mlastina, erau de dimensiuni apropiate de Zalmoxes. Acestia aveau ¨cioc de rata¨, pentru a putea sa îsi aleaga hrana din mâl. |
Cele mai mari animale de pe insula erau reptilele zburatoare care poposeau aici de pe continent. Cu aripile întinse acestea erau cam de marimea unui aeroplan.
Ghetarii si Tara Hategului
Tara Hategului poarta urmele ultimelor glaciatiuni din Cuaternar. Desi ghetarii propriu-zisi erau pe tarâmurile înalte ale Muntilor Retezat, jos în vale, urmele lor sunt peste tot. De fapt cea mai mare parte peisajului depresiunii Hategului este ”opera” ultimelor glaciatiuni.
Despre ghetari
Ghetarii nu sunt formati din apa înghetata ci din gramezi de zapada, adunate dupa sute de ninsori si comprimate sub propria greutate. Zapada compacta din ghetari nu se comporta ca gheata. Poate sa curga de-a lungul vailor, sa ”sara” peste obstacole si chiar sa slefuiasca din stânci.
- Circurile glaciare sunt locurile unde se aduna gramezile de zapada ce vor forma ghetarul. Circurile glaciare ale Muntilor Retezat sunt usor de observat din depresiunea Hategului. Veti vedea ca acestea arata ca niste caldari largi între piscurile muntilor.
- Vaile glaciare sunt de fapt vechile vai ale munte pe care ghetarii le-au transformat, slefuindu-le si largindu-le. Se poate observa usor pana unde au înaintat ghetarii, caci aceste portinui din vaile de munte sunt largi si au forma de ”U”. Vaile neatinse de ghetari, în schimb, sunt înguste si adânci.
- Depozitele glaciare sunt gramezi de pietre si nisip transportate de ghetari.
Acum 65 de milioane de ani Ţara Haţegului era o insulă tropicală în marea Tethys. Din vremea aceea datează fosilele de dinozauri pitici, unici în lume, care au stat la baza creării Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Acesta este un parc natural şi un concept UNESCO de amenajare a teritoriului, cuprinde toată Ţara Haţegului şi este singura arie protejată din ţară recunoscută internaţional.
Geoparcul este administrat de Universitatea din Bucureşti şi este membru în reţelele Europeană şi Mondială a Geoparcurilor.
Geoparcul încearcă să spună povestea Ţării Haţegului ca un drum prin vremi, de acum 70 de milioane de ani până în prezent.
Drumul Vulcanilor
Acest traseu se află între satele Densuş şi Ştei, în apropiere de cunoscuta biserică Sf. Nicolae. Drumul Vulcanilor redescoperă două lumi dispărute: Vulcanii şi urmele erupţiilor lor, cu cenuşă, bombe vulcanice, lavă solidificată etc. şi marea Tethys, din care se păstrează roci cu urme ale viețuitoarelor care trăiau în apă la 2000 de metri adâncime.
Pe drumul vulcanilor se observă foarte bine mediul în care trăiau dinozaurii pe o insulă de acum 70 de milioane de ani, în Cretacic. Între timp vulcanii s-au stins, iar lava, cenuşa şi pietrele încinse aduse din adâncuri şi depuse în strate la poalele vulcanilor, au fost frământate de alte forme de energie ale Pământului: forţele tectonice ce au dat naştere Munţilor Carpaţi. Încreţite, rupte şi împinse odată cu scoarţa terestră pe care s-au format, bucăţile de rocă s-au rearanjat ca într-un puzzle tridimensional. De aceea se pot vedea acum, una lângă alta, două bucăţi din lumi diferite: roci formate pe o plajă preistorică şi depuneri de pe fundul unui abis oceanic.
În apropiere de situl geologic traseul trece pe lângă Casa Vulcanilor, un muzeu experimental din lemn şi cob aflat în construcţie.
Traseul urmează şoseaua principală din centrul satului 3 km până la situl geologic. De acolo o secţiune continuă pe şosea în satul Ştei până la biserică, iar altă secţiune merge spre nord pe un drum forestier până deasupra stâncilor vulcanice unde se află un punct de observare păsări de pradă. De acolo se poate urma un alt traseu, Densuş - Răchitova, care în aprox. o oră şi jumătate vă aduce la Turnul Medieval de la Răchitova.
Valea Dinozaurilor
Pe valea râului Sibişel, între satul Sânpetru, faimos pentru biserica sa medievală, şi satele tradiţionale Sibişel şi Ohaba, se află locurile unde au fost descoperite urmele fosilizate ale dinozaurilor pitici din Transilvania. În aceste geosituri echipele de cercetători au descoperit o cantitate mare de fosile de dinozaur dar şi de alte specii precum crocodil sau broască ţestoasă.
Primul cercetător care a studiat dinozaurii din Ţara Haţegului a fost Franz Nopcea (1877- 1933), urmaş al unei familii nobiliare locale. Cercetările sale şi cele care au urmat au condus la identificarea în cadrul depozitelor de roci de la sfârşitul Erei Mezozoice (Cretacic superior - Maastrichtian, 72-65 milioane ani vechime) a numeroase tipuri de dinozauri, dar şi a reprezentanţilor tuturor claselor de vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere, care coabitau cu dinozaurii.
După Nopcea, timp de peste o jumătate de secol depozitele cu dinozauri din Ţara Haţegului nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice, studiile au fost reluate în 1977 de Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Ioan Groza de la Muzeul din Deva.
Dinozaurii din Ţara Haţegului sunt cunoscuţi publicului larg drept „dinozaurii pitici ai Transilvaniei", fapt datorat talei mult mai mici a multora dintre formele descoperite aici, comparativ cu cele ale rudelor din alte regiuni ale Pământului şi prezenţei lor şi în alte părţi ale Transilvaniei.
De ce erau pitici dinozaurii din Haţeg ?
În acele vremuri Pământul era într-o continuă transformare tectonică. Uscatul începuse să se fragmenteze.. Iar din continente se desprindeau insule, care, activate de miscările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul, care pe atunci se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi.
Rupţi de continent, dinozaurii erau ca niste naufragiaţi care au invăţat să supravieţuiască cu puţinul pe care îl aveau.
Acum 150 de milioane continetul unic numit Pangea s-a fragmentat în două continente mai mici separate de Oceanul Thetys.
După ce Insula Haţegului s-a desprins din continent, animalele de aici au fost nevoite să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu mai restrâns, cu resurse de hrană mai puţine. Şi acesta a fost şi una din cauzele care au făcut ca dinozaurii să ajungă în timp să fie mult mai mici decât rudele lor care au rămas pe continent.
Acest fenomen este numit de specialişti: nanism insular. Şi se pare că nu este întâlnit în natură atât de rar pe cât am putea crede.Într-o situaţie asemănătoare s-au aflat şi mamuţii...
Nanismul insular este caracteistic şi animalelor ce trăiasc astăzi în insula....care sunt mult mai mici decât rudele lor din aceaşi specie.
Talia mică este explicată prin fenomenul de „nanism insular"- reducerea dimensiunilor la animalele ce populează timp îndelungat zone insulare, izolate de uscat.
Reprezentativi pentru fauna cu dinozauri din Ţara Haţegului sunt:
Telmatosaurus transylvanicus - din grupul dinozaurilor „cu cioc de raţă", care avea 4 m lungime şi trăia în preajma zonelor mlăştinoase, hrănindu-se cu vegetația suculentă a acestora. Lui Telmatosaurus îi aparţin cuiburile cu ouă descoperite la Tuştea, comuna General Berthelot.
Magyarosaurus dacus - un dinozaur ierbivor, din grupul sauropozilor (cu centura pelviană de tip reptilian) cu gât şi coadă foarte lungi, cel mai mare dintre dinozaurii haţegani (cca. 6 m lungime), dar de peste trei ori mai mic decât rudele sale din alte regiuni ale Pamântului. Zalmoxes era tot un dinozaur ierbivor, dar aparţinând ornithopozilor (cu centura pelviană de tip avian). Este cunoscut prin două specii: Z. robustus (2-2,5 m lungime) şi Z. shqiperorum (4-4,5 m lungime).
Elopteryx nopcsai - un mic dinozaur carnivor (cca. 1 m lungime), dar în pofida taliei sale era un prădător vorace care ataca în grup.
Struthiosaurus transylvanicus - un alt dinozaur ornithopod, dar din grupul „dinozaurilor blindaţi" (cu corpul acoperit de plăci şi spini osoşi). În pofida numelui, Struthiosaurus nu semană deloc cu struţul, a fost numit aşa deoarece vertebrele gatului erau numeroase şi alungite.
Hatzegopteryx thambema - un uriaş pterozaur (reptilă zburătoare), cu cei 12 m dintre extremităţile aripilor membranoase destinse, era cât un mic avion!
Traseul începe de la Casa Dinozaurilor Pitici din centrul satului Sânpetru şi merge pe vale în sus trecând prin două situri unde s-au descoperit dinozauri şi ajungând la Câmpurile cu Bulgări de Granit.
Tot în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului mai puteţi vizita începând cu luna iulie Expoziţia Balauri, Dragoni, Dinozauri din oraşul Haţeg şi Centrul de Ştiinţă şi Artă din comuna General Berthelot.
(Dinozaurii pitici din insula Hateg: https://www.hateggeoparc.ro/geosituri/)
Bombele vulcanice sunt fragmente de lava sau roci rupte din cosul vulcanic in timpul exploziei si aruncate in aer. Bombele din acest depozit provin dintr-o lava andezitica, au forma rotunda si uneori prezinta exfolieri concentrice (semn al unei raciri rapide). Fragmentele mai mici de lava (sub 6 cm) formeaza lapilli, iar cele mai fine formeaza cenusi vulcanice. Dimensiunile mari ale bombelor vulcanice observate aici arata ca centrul exploziei vulcanice se afla in apropiere, la o departare de cca.20 km, dar locatia centrului nu a fost inca gasita.
CODUL ACCES SI CONDUITA!
Vrem ca Geoparcul sa fie o sursa de relaxare în mijlocul naturii si un izvor de cunoastere a traditiilor si a istoriei Tarii Hategului. De aceea va rugam sa fiti atenti ca nimic din ceea ce faceti sa nu afecteze locurile pe care le vizitati si oamenii din jurul vostru.
- Aflati din timp unde aveti voie sa campati, unde sunt zonele de picnic din Geoparc sau unde aveti voie sa pescuiti!
- Aveti grija ce ramâne în urma voastra! Gânditiva ce s-ar întâmpla daca fiecare vizitator ar lua câte ceva de aici: o floare, o bucata de ruina, o fosila sau altceva. Sau daca nimeni nu si-ar strânge resturile menajere!
- Încercati sa nu faceti zgomot în locurile în care puteti deranja alti oameni sau puteti speria animalele salbatice!
- Vreti sa va luati si câinele în vacanta? Nu uitati de lesa! Iar atunci când este cazul folositi-o ca sa nu deranjati alti vizitatori sau sa speriati animalele salbatice. Nu-l lasati liber nici în zonele cu plante protejate sau unde sunt culturi agricole!
- Încercati, pe cât posibil, sa respectati marcajele, potecile si indicatiile de pe panouri! În felul acesta va feriti de pericole, atât pe voi si cât si pe cei din jur. Si nu afectati locurile pe care le vizitati.
- Nu uitati ca sunteti într-o arie protejata! Consultati CODUL DE ACCES SI CONDUITA al Geopracului, pentru a sti care va sunt drepturile si obligatiile de vizitator!
Surse:
https://www.antena3.ro/romania
https://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/