Traseee turistice in Dobrogea

Traseul 3 - Constanta - Cheile Dobrogei - Baia - Muntii Macinului

Principalele obiective aflate pe acest traseu sunt :
-      Cheile Dobrogei
In  jud. Constanta, la 45 km N-V, pe versantul drept al vaii Casimcea se afla Cheile Dobrogei. Cheile Dobrogei sunt declarate rezervatie plurivalenta si teoretica, urcarea fiind interzisa in zona.
Pornind din localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se gaseste aeroportul international cu acelasi nume, pana in localitatea Casimcea, se intind grandioasele Chei ale Dobrogei, avand rezervatii care impresioneaza prin diversitatea vegetatiei si faunei.
Localitatea Targusor gazduind rezervatia “Gura Dobrogei", obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara: santuri naturale si chei brazdate, malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar: “La Adam" si “Pestera Liliecilor", cu specii de plante rare si descoperiri arheologice valoroase.
Rezervatia cuprinde calcare din a II-a perioada a mezozoicului unde se gaseste o fauna si o flora impresionanta. Calcarele cheilor, reprezinta niste ramasite de atoli, ceea ce justifica forma semirotunda a peretilor. Peretii sunt asezati N/V, veavand o inaltime mai mare de 40 de m. Alaturi de frumusetile naturale, zona are in palmares numeroase urme arheologice, in special cele gasite in pesterile de-a lungul Cheilor Dobrogei – resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.
-      Casa memoriala Panait Cerna – localitatea Cerna
Panait Cerna, pe numele sau de nastere Stanciof, de origine bulgara, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, judetul Tulcea - d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau traditionalist roman, un epigon al poetului Mihai Eminescu.
-      Parcul national Muntii Macinului – Din localitatea Greci se poate face o incursiune (de aprox. o ora si jumatate) pana pe Vf. Greci (467m) – cel mai inalt punct din cuprinsul Dobrogei.
Acesti munti reprezinta martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfarsitul Paleozoicului cu aspect de inselberg. Ei ocupa coltul de nord-vest, ridicandu-se deasupra Ostrovului Brailei cu peste 300-400m si se prelungesc sub forma unei culmi inguste deluroase (numita Pintenul Bugeacului) pana in apropiere de Galati. Spre sud-est sunt separati de Podisul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancati de Ostrovul Brailei, spre care cad in trepte, iar la sud-est ei depasesc valea larga a Taitei si ajung pana in valea Lozovei, ingloband astfel doua mici culmi: Coslugea si Boclugea. Aceasta delimitare morfologica corespunde si cu linia de incalecare tectonica (falia inversa) Luncavita-Consul, care-i separa de Dealurile Niculitel. Un alt punct de separatie intre aceste unitati este Pasul Teilor, care se afla intre bazinele Taitei si Luncavitei. Avand in ansamblu forma unui triunghi ascutit, Muntii Macinului au cea mai mare latime intre localitate Turcoaia si vale Lozovei, unde ating 24 km.Ei se desfasoara pe directia pe directia NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase si mai fragmentate in parte de S.SV, avand o culme principala, incepand in pintenul Bugeacului si pana in Dealul Carpelit. Acest lant muntos principal culmineaza ca inaltime in varful Tutuiatu(467m). In prelungirea acestuia spre nord vest se afla varful Pietrosul Mare(426 m) si culmea Pietrosu, supa care inaltimile scad treptat, ajungand la 100-170 m in apropiere de localitatea Vacareni, iar in pintenul Bugeacului, la 95 m.Spre sud-est de varful Tutuiatu, culmea principala a Muntilor Macin se continua printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag(428 m), Dealul Negoiu cu varful Piatra Mare(380 m), Dealul lui David(354 m), Dealul Crapcea(344 m), Dealul Carapcea si Dealul Carpelit(350 m). Formatiunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, sisturilril, grauwackele si conglomeratele (formatinea de Carpelit), granitele si dioritele din partea cea mai inalta, in care se afla varful Tutuiatu) cuartitele, filitele etc. Urmeaza spre vest prima culme secundara numita Culmea Cheii, cu varful Pricopan(370 m) si masivul Maegina(285 m), ce se indreapta convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase varfuri ascutite) si masivul Megina inchid deprsiunea longitudinala Greci, drenata de doua vai, largi, Dumbravei si Plopilor, ce se prelungeste spre nord-est, cu partea superioara a depresiunii Cernei. Aceasta culme secundara este constituita din granite gnaisice, micasisturi, cuartite si amfibolite, intens dezagregate.Spre nord-vest, culmea Pricopanului si prelungeste prin Dealul Sararica, dar cu inaltimi mai mici. Tot spre vest, urmeaza a doua culme secumdara, paralela cu cele precedente, formata din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, tnecate in loess si asezate in culise, in care se deosebesc dealurile Orliga(117m), Carcaliu (95 m), Piatra Riioasa(112 m), Priopcea(409 m) si Mircea Voda (206 m).Acestea sunt constituite din cuartite, care predomina in masivul Priopcea, din micasituri, filite etc. si dezvoltate in plina zona stepica, joasa.
-      Ultimele inaltimi, care se prezinta sub forma de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu varful Victoria(341m) si Piatra Rosie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (380m), in care apar gresii, sisturi si calcare de varsta devoniana. Pe latura estica a Muntiilor Macin, pana la valea Lozovei, apar numai doua culmi paralele, prima formata din Dealul Coslugea(336 m) si a doua din dealurile Pirlita si Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuartite, filite, granite de varsta proterozoica.In nord-estul Muntilor Macin se afla Depresiune Taitei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungeste in depresinea Luncavitei. In cuprinsul depresiunii Taitei superioare apar intinse glacisuri deluvio-proluviale,cu terenuri bune pentru culturi si pasuni. In general, Muntii Macinului si prezinta din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuata si indelungata, a scos la zi granitele din corpurile locolitice de adancime.In timpul transgresiunii triasice ei formau o insula.Liniile structurale generale, in special sistemul de falii inverse cu directii NV-SE ale Muntilor Macin se relflecta in relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci si prin orientarea culmilor munots-deluroase,ci si prin directia vailor principale, cum sunt Luncavita,Taita, Lozova etc Acesti munti, cu inaltime redusa si aspect de dealuri(asa cum arata cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun in peisajul geografic general prin numeroase varfuri ascutite si versantiabrupti, plini de grohotisuri( in special sectoarele granitice).
Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de 11.140,2 ha, din care 11.110,2 ha fond forestier (99,7%) si 30 ha pasuni(0,3%). Caracteristica pentru parc este predominarea ecosistemelor forestiere, care asigura stabilitatea ecologica si habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu. In padurile din nordul Dobrogei se regaseste o biodiversitate bogata si unica in lume, in care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepa si de silvostepa. 
Padurile sunt constituite majoritar din arborete de foioase de amestec, in care specia de baza este gorunul in nord si stejarul brumariu sau stejarul pufos in sudul parcului. 
Pe langa o mare diversitate de specii de flora si fauna, dintre care multe sunt rare pentru tara si pe plan mondial, parcul National Muntii Macinului detine si protejeaza o serie de habitate prioritare: stepe vest-pontice de colilie, stepe vest pontice cu Thymus zigioides, paduri moesice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (bujorul), paduri de stejar brumariu, tei, carpinita din Dobrogea. 
Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta) este la limita nordica, coada racului de stanca (Potentilla bifurca) este la limita vestica. 
Valoarea internationala este subliniata prin prezenta a 6 specii incluse in Lista rosie europeana in categoria "vulnerabil" dintre care mentionam: clopotelul dobrogean (Campanula romanica), merinana (Moehringia grisebachi), ghiocelul cu frunze indoite(Galanthus plicatus), garofita pitica de stanca (Dianthus nardiformis)
Fauna Muntilor Macinului, mai putin studiata, se caracterizeaza printr-o mare diversitate si importanta deosebita datorita prezentei unor specii rare si protejate 
O importanta deosebita pentru stiinta si pentru biodiversitatea Muntilor Macin o reprezinta speciile rare si pe cale de disparitie: broasca testoasa-monument al naturii, balaurul dobrogean, vipera cu corn, vulturul plesuv, ciocanitoarea neagra, dumbraveanca- specii protejate pe plan international. 
- FLUTURII : Polia cherrug, Chersotis laeta macini, Chersotis fimbriola niculescul 
- REPTILELE : testoasa de uscat (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes) 
- PASARILE : dumbraveanca (Coracias garrulus), soimul dunarean (Falco cherrug); 
- MAMIFERELE: popandaul (Citellus citellus), dihorul patat (Vormela peregusna), pisica salbatica (Felis silvestris), Jderul de piatra(Martes foina). 
- cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Muntii Macinului; 
- capriorul (Capreolus capreolus); 
- mistretul (Sus scrofa); 
- iepurele (Lepus europaeus); 
- fazanul (Phasianus colchicus); 
- vulpea (Vulpes vulpes)