Băile Călacea, o staţiune tot mai apreciată

Băile Călacea reprezintă una dintre staţiunile balneoclimaterice cele mai cunoscute şi mai apreciate din vestul ţării. Situată la 28 de kilometri de Timişoara, staţiunea se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare, dispunând de un parc de 14 hectare, cu minigrădină, lac cu nuferi şi chiar un spaţiu zoo. Cei care aleg Băile Călacea au la dispoziţie mai multe terenuri de sport (fotbal, tenis, handbal), loc de joacă pentru copii,  un ştrand cu apă termală şi un bazin de dimenisuni olimpice.

Istoric   Cele mai vechi mărturii care s-au descoperit pe terioriul Călacei sunt fragmente de obiecte de factură dacică care datează din secolele I î.Hr - I d.Hr. Rămășițe mai mult sau mai puțin bogate s-au descoperit și cu referire la perioadele intermediare începutului de mileniu și evului mediu târziu. Prima atestare documentară datează din 1311, când localitatea este amintită într-un document cu numele de Kalandava. Ulterior au avut loc mai multe menționări în documente cu privire la nobilii și proprietarii locali (în 1341, cu numele de Kalacha, în 1349, 1414, etc.). Din perioada otomanălipsesc documentele despre Calacea.

După ocuparea Banatului de către habsburgi, începe reorganizarea Banatului și are loc prima conscripție generală, în 1718, elaborată sub comanda contelui Mercy. În această conscripție nu apare menționată Calacea. În schimb, pe harta elaborată la 1723, apare comuna locuită Kalacs, în districtul Timișoarei. Lângă aceasta se afla pusta Kallacs. Apare și pe harta lui Griselini din 1776, cu numele de Callazo, iar în dicționarul lui Korabinsky cu numele de Callatzo, cu specificarea că populația era formată din români.

Așezările românești din noul Banat imperial austriac, printre care și Calacea, au fost greu încercate în perioada 1765 - 1767. Împărăteasa Maria Theresia, în efortul de colonizare a Banatului, a emis la data de 24 iulie 1765, un ordin pentru dislocarea satelor autohtone românești și mutarea lor în regiuni cu populație compactă de români. În urma acestui ordin au fost dislocați românii din Aradul Nou, Felnac șiSânpetru. Guvernatorul Banatului, Perlas Rialph, a înaintat împărătesei un memoriu care propunea spre relocare mai multe sate românești: Murani, Jadani, Calacea, Seceani, Săcălaz, etc. Băștinașii din mai multe sate s-au opus vehement și au reușit să scape dizlocării. Săcălazul spre exemplu, a fost mutat din vatra sa, în timp ce Călacea a reușit să se mențină.

Domeniul Călacea s-a aflat pentru o perioadă de timp în proprietatea bancherului vienez George Sina, cel mai mare proprietar din Banat. Acesta s întreținut relații bune cu românii din Calacea, dar și cu alți români de seamă din imperiu, cum ar fi Andrei Șaguna. El s-a dedat mai multor acte de binefacere în favoarea românilor din Calacea, printre care a sprijinit și biblioteca românească.Stațiunea Călacea are o suprafață de circa 15 ha, în interiroul căreia se află un parc cu arbori seculari, un lac cu nuferi albi și rațe sălbatice. Apele termale au 38-39 °C

Oferte  îndeosebi datorită asociaţiei de vânătoare din cadrul staţiunii, fiind posibilă participarea la vânătoare de fazani, iepuri, căprioare sau mistreţi.

Loc ideal pentru relaxare şi recreere, Băile Călacea oferă şi posibilitatea organizării unor tabere pentru copii. De asemenea, cei pasionaţi de ieşiri în aer liber pot vizita rezervaţia de păsări de la Satchinez, situată în apropiere. Masa se serveşte la cantina-restaurant din incintă, un spaţiu confortabil şi generos, de 200 de locuri.

Perla staţiunii o constituie, însă, baza de tratament, profilul staţiunii fiind cel reumatismal. La Băile Călacea pot fi efectuate nu mai puţin de 24 de proceduri, precum băi termale, electroterapie, kinetoterapie, împachetări cu parafină, masaj, laser-terapie, acupunctură şi altele.

Staţiunea poate fi un excelent remediu pentru artroze, spondiloze, hernii de disc (operate sau neoperate), afecţiuni ortopedice-traumatice, afecţiuni neurologice periferice sau stări care urmează după protezarea şoldului sau a genunchiului. Există şi o orientare terapeutică destinată recuperării în cazul accidentelor cerebrale vasculare, precum şi pentru bolile profesionale.

"În majoritatea cazurilor, avem de-a face cu afecţiuni cronice, iar pacienţii revin la terapie, încurajaţi de progresele semnalate. În 90 la sută din cazuri se înregistrează ameliorări, iar pentru stadiile acute, recuperarea este de sută la sută", spune Elena Gheorghina Pop, medic primar, cu specializare în recuperare, medicină fizică şi balneologie.

Aşadar, pentru relaxare sau tratament, Băile Călacea pot fi soluţia cea mai potrivită: ieftină, aproape şi cu rezultate foarte bune